| 1.
|
FAVORIZ'A, favorizez, vb. I. Tranz. 1. A fi favorabil, prielnic, a înlesni ivirea unui eveniment, desfăsurarea sau realizarea unei acţiuni etc., a avantaja. 2. A acorda cuiva un avantaj cu preferinţă faţă de alţii; a acorda favoruri în mod abuziv si nemeritat. - Din fr. favoriser.
Sursă
: DEX'98
(24476)
- RACAI |
| |
| 2.
|
A favoriza ≠ a defavoriza
Sursă
: Antonime
(68822)
- siveco |
| |
| 3.
|
FAVORIZ'A vb. 1. v. usura. 2. a ajuta, a avantaja, a sluji. (Norocul, întâmplarea l-a ~.) 3. a proteja, (înv.) a prii. (Să iubim până ce Amor ne ~.) 4. v. părtini. Sursă
: Sinonime
( 183700)
- siveco |
| |
| 4.
|
favoriz'a vb., ind. prez. 1 sg. favoriz'ez, 3 sg. si pl. favorize'ază
Sursă
: DOR
(245500)
- siveco |
| |
| 5.
|
A FAVORIZ//'A ~'ez tranz. 1) (acţiuni, fenomene, evenimente etc.) A înlesni, creând condiţii favorabile. 2) (persoane) A susţine în mod abuziv, acordând favoruri (adesea nemotivat si în detrimentul altora); a părtini; a avantaja; a privilegia; a proteja. /<fr. favoriser
Sursă
: NODEX
(334371)
- siveco |
| |
|
|